Poezie

“Poezia nu este o ştiinţă, este un act de credinţă. ”
Robert Graves

Atata cale

de Daniel Chirileanu

E-atata E-atata cale intre om si Dumnezeu
Si-atata bezna peste nepasare,
Ca uneori lumina dinspre zare
Se poticneste-n somnul greu.

Adoarme fiecare somnul lui,
Visand minunatii si seriale,
Iar intre noi si cer e-atata cale,
Ca nu mai vrea sa treaca dorul nimanui.

E-atata cale intre gandul bun si ispitire
Si-atat de scurt e timpul de ales,
E doar un semanat si un cules,
O zi de lacrimi sau de multumire.

Cand te gandesti ca esti sarac de toate
Si-atat de mult putin e-n vise,
Descoperi intre soaptele ucise
Un verb al rugii rasarite-n soapte.

E-atata greu intre pamant si stele,
Atat de-abrupt urcus,cumplit de greu,
Devine tot mai limpede mereu
Ca biruinta nu sta-n gestur’le rebele.

E-atata cale intre om si Dumnezeu
Si-atat de aproape-i de la El la mine,
Ca tot ce pot in semn de bine
E numai sa ma-nchid in pumnul Sau.

Dor de răsărit
de Valdesi

Mi-e dorul – zbor…
Hoinar, grăbit
S-atingă mâna unui răsărit
Închis de lume intr-un clopot.

“De necrezut , un prizonier?”…

Ecou ţâşnit din strigăt de durere
În clipocit de sticlă fumurie,

A amuţit…

” e orb
e surd
e-un părăsit…”

Aş vrea să strig,
El nu m-aude,
Pot să-i zâmbesc
Tot orb rămâne…

Prin clopot fumuriu,
Ecoul nu-l pătrunde…

Mi-e dorul -zbor…
Hoinar, grăbit
In palma Celui Infinit
Neîntrebat, neîntrebător
E doar un vis…